Тест №38

Pentru a nu provoca intensificarea hemoragiei, dureri şi traumatizări suplimentare, în primul rând, haina trebuie scoasă de pe membrul netraumatizat, iar apoi de pe cel traumatizat.

Simptomul stopului cardiac în cazul traumatizării persoanei în accidentul din traficul rutier se consideră dispariţia pulsului. Pulsul se verifică pe partea laterală a gâtului pe artera carotidă. Pentru aceasta este necesar de a plasa degetele mijlociu şi arătător pe cartilajul tiroid (mărul lui Adam) a victimei, ulterior alunecând spre recesul moale a gâtului. De asemenea, pulsul poate fi evaluat prin apăsarea degetelor pe partea palmară inferioară a antebraţului, deasupra articulaţiei radiocarpiene, mai sus de baza degetului mare. Frecvenţa normală a pulsului la adulţi este de 60 - 80 unde pulsative în minut, la copii 80 - 100. De evidenţiat simptomul stopului cardiac este necesar cât mai rapid, în scopul efectuării urgente a măsurilor de reanimare (masajul indirect inimii, oxigenoterapie, etc.).

În cazul acordării primului ajutor persoanei traumatizate într-un accident din traficul rutier, substanţele antiseptice se folosesc pentru dezinfectarea rănilor. Pansamentele cu substanţe antiseptice se folosesc pentru a evita infectarea rănilor cu diferite microorganisme şi pentru a preveni complicaţiile ulterioare (supuraţie, sepsis etc.). Pentru calmarea durerilor şi oprirea hemoragiei există un şir de metode specifice.

În cazul plăgii penetrante a cutiei toracice apare pneumotoraxul şi hemotoraxul (aerul şi sângele nimeresc în cavitatea pleurală) ceea ce provoacă compresiunea plămânilor şi a cordului, conduce la dereglări serioase ale respiraţiei şi a activităţii cardiale. De aceea, este necesar de a opri pătrunderea aerului în cavitatea pleurală prin aplicarea pansamentului ermetic şi culcarea persoanei traumatizate pe partea plăgii.

În cazul fracturii osului gambei imobilizarea efectivă a piciorului se realizează prin aplicarea a două atele pe părţile interioară şi exterioară ale piciorului de la talpă şi până în regiunea mijlocie a femurului în aşa mod, ca acestea să acopere două articulaţii - mai sus şi mai jos de locul fracturii.

Aplicarea garoului hemostatic conduce la compresiunea vaselor sangvine. Ca urmare se opreşte circulaţia sângelui în zona membrului aflată mai jos de locul de aplicare a garoului, fapt ce poate provoca necrozarea ţesăturilor. Prin aceasta se explică durata maximă de menţinere a unui garou hemostatic (nu mai mult de o oră).

Pe învelişul cutanat (suprafaţa pielii) al corpului se găsesc milioane de microbi. În cazul în care a avut loc rănirea pielii, pentru a evita infecţia (pătrunderea microbilor) plăgii şi implicit supuraţia (formarea puroiului) sau alte inflamaţii a acesteia, pe plagă, fără a o spăla şi a o prelucra cu soluţie de iod, se aplică şerveţelul bactericid, fixându-l cu emplastru sau cu tifon.

La transportarea persoanei care prezintă leziuni ale oaselor bazinului, imobilizarea sigură se realizează în cazul în care persoana este culcată pe spate. În alte poziţii (şezând sau culcată pe o parte) apare un efort fizic în zona dată, ceea ce provoacă traumatizarea suplimentară, acutizarea durerii, intensificarea hemoragiei interne etc.

Masajul indirect inimii este necesar pentru activizarea contracţiilor cardiace, ceea ce se obţine prin apăsarea ritmică pe cutia toracică cu mâinile încrucişate. Ca urmare inima se contractează la apăsare şi se dilatează în timpul pauzei, din nou se contractează la apăsare etc. Alte metode nu asigură efectul cuvenit.

Scopul aplicării garoului hemostatic este încetarea hemoragiei. Anume prin aceasta se determină momentul de finalizare a fixării garoului hemostatic la aplicarea lui pe membră.

Respiraţia artificială se referă la metodele efective de reanimare care în cazul leziunii grave trebuie să fie realizată cât mai rapid posibil şi poate fie efectuată prin gură, iar în cazul în care gura rămâne încleştată, neputând fi deschisă, prin nările persoanei traumatizate.

La transportarea victimei în poziţia şezând sau semiculcată se asigură cea mai efectivă imobilizare a zonei traumatizate. În alte poziţii apare un efort fizic în zona dată, ceea ce provoacă acutizarea durerii, intensificarea hemoragiei interne, traumatizarea suplimentară etc.

În cazul fracturii umărului, pentru o fixare sigură a membrului, atelele se aplică pe interiorul şi exteriorul umărului în aşa mod ca acestea să acopere concomitent trei articulaţii mari (umărului, cotului şi cea radiocarpiană). Subsuaoră se pune un rulou din ţesături moi, iar braţul îndoit în cot se fixează printr-o batistă la piept. În afară de aceasta, în cazul fracturii oaselor umărului poate fi aplicată atela metalică din sârmă - atela Kramer.

Întrucât pe trunchi sau pe cap din considerente tehnice nu poate fi aplicat garoul, hemoragia în cazul dat se opreşte prin aplicarea pansamentului steril şi compresiv, care contribuie la prevenirea infectării (este steril) şi la constricţia vaselor sangvine (este compresiv).

Administrarea medicamentelor (somnifere, analgezice, de scădere a tensiunii arteriale), pe motive de producere a stării de liniştire şi calmare, afectează capacitatea conducătorului în conducerea vehiculului. Consecinţele negative provocate de administrarea medicamentelor sunt foarte asemănătoare cu consecinţele consumului de alcool sau ale consumului de droguri. Acestea, în funcţie de a lor destinaţie, pot conduce la diminuarea reflexelor, la mărirea timpului de reacţie, la starea de somnolenţă, la supraaprecierea aptitudinilor etc. De aceea, prin Regulament este interzisă conducerea vehiculului sub influenţa a astfel de medicamente.

În cazul arsurii profunde a învelişului cutanat evoluează şocul combustional. Pe suprafaţa vătămată de arsură nimeresc bacteriile ce provoacă supuraţia rănii sau alte inflamaţii. Este interzisă prelucrarea rănii provocate de arsură cu apă oxigenată sau cu iod. Însă, pentru a evita procesele de infectare şi inflamare, pe rană trebuie aplicat bandajul uscat steril de tifon.

Aplicarea garoului hemostatic conduce la strangularea vaselor sangvine. Prin aceasta se opreşte circulaţia sângelui şi alimentarea zonei traumatizate, fapt ce poate provoca necroza (distrugerea) ţeseturilor. Pentru a evita acest proces durata de menţinere a garoului trebuie să fie minimă dar, pentru a asigura acest lucru este obligatorie prezenţa informaţiei, privind timpul de aplicare a garoului.

În Republica Moldova este instituită circulația pe partea dreaptă. Este interzisă conducerea pe drumurile publice a vehiculelor mecanice al căror volan este instalat la dreapta axei longitudinale, cu excepția vehiculelor care participă la traficul internațional.

Șoferul unui vehicul este obligat să își pună centura de siguranță și să se asigure că și pasagerii și-au pus centurile de siguranță, dacă vehiculul este prevăzut cu astfel de centuri. Șoferii de vehicule cu prioritate la trecere, atunci când îndeplinesc o sarcină oficială urgentă, nu își pot pune centurile de siguranță în zonele populate.

Dacă un vehicul oprește sau încetinește în fața unei treceri de pietoni, șoferii altor vehicule care circulă pe benzile adiacente pot continua să circule numai după ce s-au asigurat că nu există pietoni în fața vehiculului respectiv.

Indicatorul 5.48.1 «Parcare» cu placa 6.8.2 «Metoda de parcare a unui vehicul», care este amplasat direct sub indicator, indică o parcare trotuar la nivelul solului, unde parcarea autoturismelor și motocicletelor pe partea stângă este permisă în modul indicat pe placă.

Indicatorul 1.4.2 «Apropierea de o trecere de cale ferată în afara zonelor populate» este instalat pe partea dreaptă a drumului independent, la o distanță egală între indicatoarele «Trecere de cale ferată cu barieră» sau «Trecere de cale ferată fără barieră».

Indicatorul 1.25.1 «Cădere de pietre» avertizează asupra apropierii de o porțiune de drum unde sunt posibile avalanșe, alunecări de teren sau căderi de pietre pe partea stângă.

Indicatorul 2.2, a cărui parte din spate este prezentată în figură, se numește «Oprire obligatorie».