Тест №34

Spaţiu de oprire - este spaţiul parcurs de vehicul din momentul în care conducătorul vehiculului a observat pericolul, până la oprirea definitivă a acestuia.

Vigilenţa vizuală contribuie la creşterea capacităţii de percepere a pericolelor, aceasta fiind posibilă prin asigurarea câmpului vizual în faţa vehiculului. Acuitatea vizuală bună este limitată doar la vederea centrală, care are forma unui con cu un unghi de aproximativ 12°. Pe măsură ce unghiul de vedere creşte, aproximativ 120°, acuitatea se reduce, această vedere fiind numită periferică. Or, trebuie reţinut că, câmpul vizual este influenţat de viteza de deplasare a vehiculului. Adică, dacă la 30 km/h câmpul vizual constituie aproape 100%, apoi pe măsură ce viteza creşte până la 100 km/h, acesta constituie doar 40%. Bineînţeles, proprietăţile vizuale diferă de la individ la individ, de aceea câmpul vizual, în funcţie de aceasta, poate avea unele abateri.

Подголовники на спинкаaRezemătoarele de cap (tetierele) la spetezele banchetelor, reprezintă elementul de siguranţă pasivă a vehiculului. Acestea având menirea de a evita traumatizarea sectorului cervical al coloanei vertebrale sau de a diminua gravitatea traumelor, a acelor aflaţi în vehicul, în cazul în care în vehiculul oprit intră din spate alt vehicul. Dar, tetierele sunt utile numai în cazul plasării (reglării) lor la înălţimea corespunzătoare, în caz contrar acestea pot agrava situaţia.х сидений являются элементом пассивной безопасности транспортного средства. Они предназначены для предотвращения травмирования или снижения тяжести травм шейных позвонков водителя и пассажиров в случае наезда сзади на остановившееся транспортное средство. Однако польза от подголовников в полной мере будет только в том случае, если они будут правильно отрегулированы по высоте. В противном случае они могут даже осложнить последствия столкновения.

Conform proceselor fizice ce au loc în timpul frânării vehiculului, se poate constata că, spaţiul de frânare este influenţat de multipli factori. Deci, spaţiul de frânare este direct proporţional pătratului vitezei iniţiale de frânare şi invers proporţional deceleraţiei stabilizate. Deceleraţia, însă, este invers proporţională masei vehiculului. Ca urmare, cu cât valorile vitezei sunt mai mari, iar deceleraţia fiind mică, din cauza masei mari, cu atât mai mare va fi spaţiul de frânare.

Este cunoscut, că asupra spaţiului de frânare a vehiculului influenţează mai mulţi factori, unul din ei fiind cel uman. Conducătorului îi este necesar un anumit timp pentru a reacţiona la situaţia rutieră, la fel şi sistemul de frânare necesită un timp pentru a intra în acţiune. De asemenea, o mare influenţă o au condiţiile rutiere. Astfel, în cazul în care nu se respectă distanţa de siguranţă, pe motive de insuficienţă a timpului necesar pentru oprire, în caz de frânare a unuia din vehiculele din flux, există o probabilitate înaltă de a se produce coliziunea în lanţ dintre vehiculele ce urmează unul după altul.

Drumul acoperit cu polei prezintă pericol, deoarece, în aceste condiţii se reduce considerabil aderenţa pneurilor cu partea carosabilă. Aşadar, în condiţii de aderenţă redusă, în cazul accelerării intensive poate apărea patinarea roţilor conducătoare, iar în cazul frânării intensive - blocarea roţilor. Atât în primul caz cât şi în al doilea, la fel şi în cazul bruscării volanului, poate avea loc deraparea şi pierderea stabilităţii de deplasare a vehiculului. Prin urmare, Dvs. trebuie să evitaţi oricare din acţiunile menţionate.

Autovehiculele au a lor particularităţi, chiar dacă sunt de acelaşi model pe care Dvs. aveţi deprinderea de al conduce, şi cu atât mai mult dacă acesta este de alt model. Deaceea, urcându-vă la volanul unui vehicul, pe care nu aveţi dexterităţi de al conduce, trebuie să luaţi în considerare particularităţile mecanismelor de comandă spre exemplu, sensibilitatea sistemelor de direcţie şi frânare, viteza vehiculului, precum şi gabaritele acestuia. Particularităţile menţionate influenţează, în mare măsură, siguranţa de deplasare. Consumul de combustibil, chiar dacă reprezintă una din caracteristicile principale ale vehiculului, oricum acesta, nu influenţează siguranţa de deplasare.

Oboseala la volan conduce la scăderea capacităţii de coordonare a mişcărilor, scăderea preciziei şi vitezei reacţiilor, mărirea timpului de reacţie. Conducătorul care se află în stare de oboseală depune eforturi mari pentru a fi atent şi concentrat. Acesta nu mai vede clar sau chiar deloc nu observă indicatoarele şi marcajele, iar situaţiile din trafic le percepe cu întârziere. Starea de somnolenţă poate conduce la aţipire, în rezultatul căreia, chiar dacă este de scurtă durată, are loc pierderea totală a controlului asupra vehiculului, situaţie în care pot avea loc urmări imprevizibile. De aceea, în cazul în care aţi sesizat oboseală, deplasarea trebuie întreruptă pentru a vă odihni.

Consumul de alcool afectează serios capacitatea conducătorului de a conduce vehiculul. Prin urmare, consumul de alcool este una din principalele cauze care conduc la producerea accidentelor din traficul rutier cu consecinţe grave şi deosebit de grave. Aceasta pentru că, alcoolul produce multiple efecte negative, dintre care pot fi enumerate: scăderea nivelului de concentrare a atenţiei, reducerea exactităţii de percepere, creşterea timpului de reacţie, evaluarea greşită a distanţelor şi vitezelor, conducătorul sesizând viteza ca fiind mai mică decât în realitate.

Deplasarea cu viteză excesivă, ce depăşeşte viteza maximă determinată prin caracteristica tehnică a vehiculului, conduce la reducerea proprietăţilor de frânare a acestuia, factor ce poate crea dificultăţi în oprirea lui, în cazul obstacolului inopinat, astfel fiind posibilă producerea accidentului în traficul rutier.

În această perioadă a anului, 1 noiembrie - 31 martie, în Republica Moldova persistă, de regulă, timpul înnorat, cad precipitaţii abundente, precum şi predomină ceaţă. Astfel, transparenţa atmosferică se reduce, prin aceasta, reducându-se considerabil şi vizibilitatea. Vizibilitatea redusă face dificilă observarea vehiculelor şi a obstacolelor în direcţia de mers. În aşa condiţii, punerea în funcţiune în farurile vehiculului a luminii de întâlnire sau a luminii de deplasare pe timp de zi, creează posibilităţi altor conducători mai bine să se orienteze şi să conducă vehiculul în siguranţă.

Bruscarea spre dreapta a vehiculului, imediat după ce va depăşit, denotă lipsă de măestrie în conducere, comportament copilăros şi manifestare a agresivităţii din partea conducătorului acestui vehicul. În astfel de situaţii, trebuie să fiţi cumpătaţi, să vă păstraţi calmul şi, fără ca să semnalizaţi cu claxonul sau cu lumina farurilor, să continuaţi conducerea decentă a vehiculului.

Perceperea falsă de către conducător, în timpul conducerii vehiculului, a unor obiecte şi fenomene se numeşte iluzie. Acest fenomen este caracteristic tuturor conducătorilor, indiferent de calificarea şi experienţa acestora. Statistica şi practica au demonstrat că viteza vehiculelor cu gabarit mare (ansamblurilor de vehicule, autobuzelor) pare a fi mai mică, iar a celor mici (ciclomotoarelor, motocicletelor, autoturismelor) - mai mare decât în realitate.

Atunci când conducătorul conduce vehiculul timp îndelungat, cu viteză înaltă şi fără a se uita la vitezometru, are loc diminuarea capacităţilor senzoriale, urmare la ce conducătorul percepe greşit viteză, adică viteza de deplasare este percepută de acesta ca fiind mai mică decât în realitate.

Pentru a avea posibilităţi de a depăşi situaţiile critice, adică pentru a putea mânui rapid volanul, conducătorul trebuie să-l ţină corect. Experienţa în conducerea vehiculului demonstrează că plasarea corectă a mâinilor pe volan, în cazul deplasării rectilinii, este arătată în imaginea 3.

Încărcătura plasată în portbagajul instalat pe acoperişul vehiculului, măreşte suprafaţa laterală a acestuia, fapt ce conduce la sporirea influenţei vântului. Ca urmare, la deplasarea cu viteză mare, vehiculul poate să se abată de la traiectoria de deplasare sau chiar să se răstoarne. În plus, se ridică centrul de greutate, fapt care conduce la reducerea stabilităţii şi, implicit, sporeşte probabilitatea de răsturnare a vehiculului.

Ca proprietăţi psihofiziologice de importantă mare pentru un conducător de vehicul se consideră capacitatea acestuia de a percepe adecvat situaţia rutieră, de a lua decizii corecte şi de a reacţiona în timp restrâns. Anume, vârsta, oboseala, starea sănătăţii, fumatul, consumul de alcool, droguri şi administrarea unor medicamente influenţează negativ această capacitate. Parametrii fiziologici nu influenţează fiabilitatea conducătorului, pentru că locul de muncă a şoferului se poate adapta acestor parametri.

Efectuarea manevrei de virare a ansamblului de vehicule la dreapta în curte sau pe o stradelă îngustă, este legată de deplasarea acestuia, prealabil manevrei, spre stânga, pentru ca traiectoria axei din spate a remorcii să se înscrie în limitele părții carosabile. De aceea, conducătorul vehiculului care îl urmează, trebuie să se abţină de la efectuarea manevrei de devansare, atât pe dreapta cât şi pe stânga ansamblului.

Conducătorul de vehicul trebuie să stea lipit de speteaza banchetei, pentru a avea un contact mai deplin cu vehiculul. Aceasta îi acordă posibilităţi de a percepe cu ajutorul analizorului vestibular orice schimbare a poziţiei vehiculului în timpul deplasării. Înclinarea prea mult spre spate (imaginea 1) sau prea mult înainte (imaginile 2 şi 3), nu creează posibilităţi de a mânui corect volanul. Poziţia corpului şi plasarea corectă a mâinilor pe volan este arătată în imaginea 4.

Conducătorul vehiculului ce se depășește pe timp de noapte, pe sectorul de drum neiluminat, este obligat să comuteze lumina de drum cu cea de întâlnire, atunci când vehiculul ce-l depășește a ajuns în dreptul lui. El trebuie să menţină lumina de întâlnire până la momentul în care vehiculul ce la depăşit s-a îndepărtat la o distanţă de cel puţin 150 m. Aceasta este necesar pentru a nu provoca, prin oglinzile retrovizoare, orbirea conducătorului vehiculului care la depăşit sau pentru a nu-i crea disconfort.

Autovehiculul, pe buna dreptate, se consideră sursă de pericol sporit, deoarece se poate deplasa cu viteze înalte. Pe lângă aceasta, indiferent de calificarea conducătorului, proprietăţile lui psihofiziologice şi profesionale, controlul asupra vehiculului poate avea loc doar dacă se respectă normele de siguranţă (regimurile de viteză, regulile de depăşire şi manevrare etc.). Astfel, în caz contrar, se pot produce accidente, în care pot suferi oamenii şi/sau cauzate prejudicii materiale.

Intrarea pe acostamentul umed și neconsolidat impune evitarea oricărei bruscări atât a volanului, cât și a frânei, pentru că prin aceasta poate fi provocat derapajul sau chiar răsturnarea vehiculului. Astfel, în acest caz, este necesar, fără a recurge la frânare și rotirea bruscă a volanului, de a direcționa lent vehiculul spre partea carosabilă.

Pentru a bloca roata și prin aceasta a exclude pornirea de la sine și ieșirea pe partea carosabilă a vehiculului aflat în panta cu declivitate mare, roțile acestuia trebuie întoarse spre bordură.

Pentru a exclude ieșirea pe partea carosabilă în caz de pornire de la sine, a vehiculului aflat în panta cu declivitate mare, roțile acestuia trebuie întoarse de la partea carosabilă.