Тест №32

Conducătorii coloanelor sunt obligați să formeze coloana cu cel mult patru persoane în rând, cu excepția manifestărilor, defilărilor sau cortegiilor, să semnalizeze coloana în flancul stâng, în față și în spate: ziua - cu stegulețe roșii, iar pe timp de noapte sau în condiții de vizibilitate redusă cu lanterne cu lumini: în față - de culoare albă, în spate - de culoare roșie, precum și să fracționeze coloana în grupuri, semnalizându-le respectiv, dacă mărimea acesteia stânjenește depășirea ei de către autovehiculele în mers.

Prin acest semn distinctiv se identifică vehiculul lungimea căruia depăşeşte 12 m. Vehiculele care transportă încărcături periculoase, cu masă sau gabarit depăşite, se identifică prin alte semne distinctive.

Pentru semnalizarea vehiculului în caz de oprire fortuită unde acesta constituie un obstacol pentru ceilalţi participanţi la trafic, se folosește semnul distinctiv 3 «Triunghi de presemnalizare». Semnele distinctive 1, 2 şi 4 se utilizează pentru identificarea altor vehicule.

La autovehiculele tractate trebuie să fie pus în funcţiune avertizorul de avarie, iar în cazul în care acesta nu funcţionează sau lipseşte, în spatele acestor vehicule trebuie amplasat triunghiul de presemnalizare.

Pentru semnalizarea vehiculului lent se folosește semnul distinctiv 1 «Vehiculul lent». Semnele distinctive 2, 3 şi 4 se utilizează în alte cazuri.

Pentru semnalizarea vehiculelor care transportă încărcături periculoase se folosește semnul distinctiv 2 «Încărcătură periculoasă». Semnele distinctive 1, 3 şi 4 se utilizează pentru identificarea altor vehicule.

Semnul statului se instalează numai în spatele autovehiculelor înregistrate în Republica Moldova care participă în traficul internațional.

Siguranţa de deplasare este direct dependentă de gradul de informare a conducătorului. Atunci când parbrizul şi suprafeţele de geam ale portierelor din faţă sunt umbrite, transparenţa acestora se reduce considerabil, precum şi se reduce vizibilitatea, mai cu seamă, la deplasarea pe timp de noapte. În aşa condiţii, conducătorul nu se poate pe deplin informa în direcţia de mers, pe părţile laterale, precum şi prin oglinzile retrovizoare. Umbrirea geamurilor nicidecum nu înlesneşte conducerea vehiculului. De aceea Regulamentul interzice umbrirea parbrizului şi geamurile portierilor din faţă.

Pierderile de carburanţi prezintă probabilitatea înaltă de a avea loc inflamarea locului cu scurgeri şi ca urmare aprinderea automobilului. De aceea în cazul în care au fost observate scurgeri de carburanţi şi acestea nu pot fi înlăturate, conducătorul trebuie să întrerupă deplasarea. Creşterea exagerată a consumului de combustibil nu conduce la ieşirea din uz a sistemului de alimentare, iar amestecul carburant necalitativ nu periclitează siguranţa de deplasare.

La începutul unei ploi moderate, pe drumul cu îmbrăcăminte dură (asfalt, beton, asfaltbeton), prezenţa prafului pe drum formează stratul lipicios (mâzga) ce conduce la reducerea considerabilă a aderenţei pneurilor cu drumul. Pe măsură ce stratul lipicios se spală aderenţa creşte şi capătă valoarea corespunzătoare unui drum umed. Urmează să se reţină, că formarea mâzgăi constituie principalul factor care contribuie la micşorarea stabilităţii automobilului, dublarea sau chiar triplarea spaţiului necesar de oprire.

În cazul frânării intensive a vehiculului, ca urmare a redistribuirii masei acestuia pe axele roţilor, pentru că în acest caz apare forţa de inerţie de semnificaţie mare, are loc descărcarea roţilor din spate şi încărcarea suplimentară a celor din faţă. De aceea în cazul lipsei dispozitivului antiblocare (DAB), poate avea loc blocarea roţilor din spate, cu deraparea acestora, astfel fiind posibilă pierderea stabilităţii de deplasare.

Este notoriu că 90% din informaţie conducătorul o percepe vizual. Ca urmare, capacitatea şi posibilităţile acestuia de a observa tot ceea ce se petrece în jurul său au o importanţă deosebită atât pentru uşurinţa de conducere, cât şi pentru securitatea traficului. Aşadar, luarea deciziilor şi efectuarea manevrelor corespunzătoare de către conducător depind în mare măsură de percepţia vizuală a acestuia. Prin urmare, vizibilitatea de pe locul conducătorului este o caracteristică constructivă foarte importantă a autovehiculelor, motiv pentru care utilarea acestora cu oglinzi retrovizoare convexe, actualmente a găsit o răspândire mai largă. Dar, trebuie ştiut că, pe lângă asigurarea unui câmp vizual retrovizoriu mai larg, obiectele par mai mici şi mai îndepărtate decât în realitate, fapt care, dacă nu se ia în considerare, poate conduce la comiterea erorilor şi, bineînţeles, la producerea accidentelor din traficul rutier.

În cazul deplasării cu viteză înaltă în curba cu raza mică, pe motive de creştere considerabilă a forţei centrifuge, persistă pericolul de răsturnare sau poate avea loc tamponarea cu vehiculul ce vine din sens opus din cauza ieşirii pe contrasens. De aceea, conducătorul trebuie să se deplaseze cu viteză redusă menţinând vehiculul pe partea dreapta a părții carosabile.

Derapajul punţii din spate a vehiculului poate avea loc din mai multe cauze, dar una din cele mai frecvente este intrarea cu viteza înaltă, pe sectorul de drum lunecos, în curba cu rază mică. În aşa situaţii, în cazul vehiculului cu tracţiunea pe faţă, conducătorul trebuie să întoarcă volanul în direcţia derapării şi se mărească uşor viteza, astfel, forţa la roată fiind în planul de rotaţie a roţilor de direcţie suspendă eficient derapajul. La vehiculul cu toate roţile motoare (tracţiunea integră), aceleaşi acţiuni contribuie hotărâtor la întreruperea derapajului. În cazul vehiculului cu tracţiunea pe spate, mărirea vitezei conduce la accentuarea derapajului.

În condiţii de polei, zăpadă şi gheţuş aderenţa pneurilor roţilor vehiculului cu calea este redusă. De aceea, pentru a nu provoca blocarea roţilor, deraparea vehiculului şi pierderea stabilităţii, trebuie să frânaţi, apăsând pedala frânei discret adică, cu întreruperi şi fără bruscări, nedecuplând motorul de la transmisie, prin aceasta excluzând blocarea roţiilor. În plus, trebuie să reduceţi viteza până la intrarea în viraj, pentru că la deplasarea în curbă cu viteză înaltă forţa centrifugă capătă valori mari, ce de asemenea poate provoca derapajul.

Este cunoscut că copiii nu sunt apţi de a aprecia viteza de deplasare şi distanţa până la vehicul. Prin urmare, comportamentul lor este imprevizibil. În situaţia din imagine, necondiționat, conducătorul trebuie să urmărească atent comportarea copiilor fiind gata să oprească la momentul în care cineva din copii va ieşi pe partea carosabilă. În plus, utilizarea semnalizatorului sonor în localităţi pentru prevenirea accidentelor din traficul rutier, nu este interzisă.

Caracterul imprevizibil de deplasare a vehiculelor de rută «maxi-taxi», este cunoscut din primele zile a apariţiei acestora în fluxurile de transport. De aceea, de la conducătorii vehiculelor în cauză te poţi aştepta la orice: oprirea bruscă, pornirea, fără a se asigura, de la marginea părții carosabile, schimbarea direcţiei de mers fără a semnaliza etc. Astfel, în situaţia dată, prea mult probabil că, conducătorul maxi-taxi-lui va manevra brusc către pietonul care-i semnalizează oprirea.

Conform proceselor fizice ce au loc în timpul frânării autovehiculului, spaţiul de frânare este direct proporţional pătratului vitezei acestuia. Prin urmare, în cazul în care vite-za creşte de trei ori, spaţiul de frânare va creşte de 9 ori.

Conducătorul autoturismului care vine din sens opus trebuie să se convingă că nu pune în pericol sau nu stânjeneşte circulaţia din sens opus. În cazul dat, este evident că acest conducător comite o eroare, de aceea, doar prin comportamentul cumpătat al Dvs., poate fi evitat accidentul din traficul rutier. Astfel, trebuie să reduceţi viteza, să vă deplasaţi spre dreapta şi la necesitate să opriţi.

În cazul deplasării automobilului pe sectorul de drum acoperit cu un strat de apă, formată ca urmare a ploii abundente, funcţie de viteza de deplasare, poate avea loc desprinderea completă a pneurilor din faţă de la drum (pierderea contactului). Acest fenomen, cauzat de eliminarea dificilă a apei de sub pneu, se numeşte «acvaplanare» (hidroplanare). Acvaplanarea conduce la pierderea manevrabilităţii. În cazul camioanelor, datorită masei mari şi vitezei relativ mici a acestora, acest fenomen nu are loc.

Ceaţa reduce considerabil vizibilitatea, prin aceasta făcând dificilă orientarea. Lumina farurilor, practic, nu iluminează drumul. Prin urmare, binevenite sunt farurile şi lanternele posterioare anticeaţă, la care unghiul de difuzare a luminii în plan orizontal este mare, iar înălţimea de răspândire a luminii este joasă, fapt ce conduce la pătrunderea acesteia sub stratul de ceaţă, iluminând suficient drumul. Viteza de deplasare în condiţii de ceaţă trebuie conformată distanţei de vizibilitate. Din practică este cunoscut că la o vizibilitate de cel mult 10 m, viteza nu trebuie să depăşească 5 km/h.

Deraparea poate avea loc, în cazul în care forţa sumară transversală depăşeşte forţa sumară de aderenţă a pneurilor cu drumul. Cauzele de provocare a derapajului sunt: bruscarea volanului, diferenţa presiunii în pneuri, accelerarea bruscă, frânarea bruscă precum şi alţi factori. În cazul în care autovehiculul în timpul frânării bruşte se «rupe» în derapaj, este necesar de a întrerupe frânarea, iar volanul trebuie întors în direcţia derapării.

Sistemul de frânare a oricărui autovehicul este calculat, ca să-i asigure acestuia, la masa maximă autorizată, un spaţiu minim de frânare. În cazul în care această masă maximă calculată este depăşită, eficacitatea frânelor se reduce, iar spaţiul de frânare creşte, factor care, în condiţii critice, poate conduce la producerea accidentului. De aceea, prin Regulament este interzisă remorcarea, în cazul în care frâna de serviciu la vehiculul remorcat este defectată, iar masa acestuia depăşeşte jumătate din masa reală a vehiculului tractor.

Pe motive de imposibilitate de a asigura siguranţa manevrei, din cauza câmpului vizual limitat în direcţii transversale, deplasarea cu spatele în intersecţii poate conduce, în cel mai bun caz, la crearea obstacolelor altor participanţi la trafic sau la crearea premiselor şi condiţiilor propice de producere a accidentelor din traficul rutier, în cel mai rău caz. Astfel, nici nu poate fi vorba, despre acordarea ajutorului în efectuarea manevrei de deplasare cu spatele în intersecţie, de către agentul de circulaţie sau despre acordarea priorităţii, celui care încalcă, din partea altor participanţi la trafic.