Тест №31

Vehiculul este reţinut şi adus la parcarea specială, pentru a interzice exploatarea acestuia, în cazul în care numărul de identificare a șasiului, caroseriei, cadrului este reimprimat prin poansonare ori acesta nu corespunde celui înscris în certificatul de înmatriculare.

Vehiculul este reţinut şi adus la parcarea specială, pentru a interzice exploatarea acestuia, în cazul în care lipsește plăcuța cu numărul de înmatriculare sau acesta nu corespunde celui înscris în certificatul de înmatriculare.

Acest semn distinctiv poate fi amplasat pe vehiculul condus de conducătorul medic. Pe vehiculele conduse de conducătorii surdomuți sau de conducătorii cu dizabilități se amplasează alte semne distinctive.

Acest semn distinctiv trebuie să fie amplasat în faţă şi în spatele autovehiculelor cu care se efectuează instruirea în conducere. Pe vehiculele conduse de conducătorii începători sau care transportă şcolari, se amplasează alte semne distinctive.

În faţă şi în spatele autobuzelor care efectuează transportarea copiilor se amplasează semnul distinctiv 1 «Copii». Semnele distinctive 2 şi 3 se amplasează pe alte vehicule.

Pentru identificarea vehiculelor care sunt echipate cu pneuri antiderapante, se utilizează semnul distinctiv 3 «Pneuri antiderapante». Semnele distinctive 1, 2 şi 4 se utilizează pentru identificarea altor vehicule sau a încărcăturilor.

Prin semnul distinctiv din imagine se identifică vehiculele care sunt conduse de conducătorii începători. Pentru identificarea vehiculelor care transportă încărcături periculoase sau sunt conduse de conducătorii cu dizabilități, se utilizează alte semne distinctive.

Pentru garantarea siguranței în procesul de remorcare este necesară semnalizarea autovehiculelor. Ce ține de autovehiculele tractate semnalizarea acestora se face prin punerea în funcțiune a avertizorului de avarie, iar dacă acesta lipsește sau nu funcționează prin amplasarea în spatele vehiculului a triunghiului de presemnalizare.

Vehiculul care transportă încărcătura ce depăşeşte limitele de gabarit ale acestuia: în plan longitudinal, faţă sau spate, mai mult de 1 m, în plan transversal mai mult de 0,4 m de la marginea exterioară a luminilor de gabarit, se identifică prin semnul distinctiv 3 «Încărcătură cu gabarit depăşit». Prin semnele distinctive 1 şi 2 se identifică alte vehicule.

Acest semn distinctiv se amplasează în faţă şi în spatele vehiculului condus de conducătorul surdomut. Pe vehiculele conduse de conducătorii cu dizabilități sau de conducătorii medici, se amplasează alte semne distinctive.

Semnul distinctiv «Coloană militară» se instalează pe partea frontală a primului şi partea dorsală a ultimului vehicul din coloana militară.

Vehiculul condus de persoana cu dizabilități se identifică prin semnul distinctiv 2 «Conducător cu dizabilități». Prin semnele distinctive 1, 3 şi 4 se identifică alte vehicule.

Prin semnul distinctiv «Ansamblu de vehicule» este semnalizat automobilul albastru. Pe automobilul verde este instalat semnul distinctiv prin care se identifică vehiculele destinate instruirii în conducere.

Acest semn distinctiv se instalează în spate pe partea stângă a vehiculelor care transportă încărcături cu gabarit şi masa depăşite, precum şi în cazurile în care viteza maximă a vehiculului, conform caracteristicii tehnice, este mai mică decât cea stabilită prin Regulament. Vehiculele care transportă persoane nu se identifică prin semne distinctive, iar vehiculele care remorchează autovehiculele deteriorate, pot fi identificate prin triunghiul de presemnalizare.

Spaţiul de frânare prezintă o parte din spaţiul de oprire şi constă din distanţa parcursă de vehicul în timpul intrării în acţiune a frânelor acestuia şi din distanţa parcursă în tim-pul frânării propriuzise, efectuate în conformitate cu efortul aplicat la pedala frânei de conducător, adică spaţiul de frânare este distanţa parcursă de vehicul din momentul începutului frânării până la oprirea definitivă a acestuia.

Frânarea îndelungată, cu motorul decuplat de la transmisie, pe pantele lungi cu declivitate mare poate provoca supraîncălzirea frânelor şi ieşirea lor din uz. În cazul supraîncălzirii frânei poate fi provocată fierberea lichidului de frână în cilindrul receptor, formându-se astfel băşici de aer, fapt ce conduce la «refuzul» frânelor, adică pierderea presiunii în sistem. În plus, poate avea loc oboseala termică a frânelor (fadingul la frânare), care constă în diminuarea rapidă a coeficientului de frecare dintre sabot - tambur, respectiv plachet - disc, prin aceasta reducându-se considerabil eficacitatea frânării.

Timpul de reacţie este timpul din momentul în care conducătorul de vehicul a sesizat pericolul până la începutul acţiunilor în vederea prevenirii acestuia. Timpul de reacţie nu este o mărime constantă şi se modifică, în anumite limite, funcţie de complexitatea condiţiilor rutiere în care apare pericolul, precum şi în funcţie de alţi factori. Deci, timpul de reacţie în cazul frânării urgente (luându-se în considerare şi timpul necesar pentru trecerea piciorului de pe pedala acceleratorului pe pedala frânei) poate varia în limitele 0,45 - 1,2 secunde.

Intrând pe sectorul de drum deschis, prealabil căruia este instalat indicatorul «Vânt lateral» trebuie să reduceţi viteza, întrucât este posibilă devierea automobilului de la traiectoria dată de deplasare. Viteza înaltă de deplasare conduce la reducerea aderenţei roţilor cu calea, ca urmare, intrarea cu viteză mare pe sectorul de drum, pe care sunt posibile rafale inopinate de vânt puternic lateral, prezintă pericol de deviere de la traiectoria de deplasare, răsturnare, etc. Numai reducerea vitezei va asigura deplasarea în siguranţă.

La deplasarea în curbă forţa centrifugă se reduce în caz de reducere a vitezei de deplasare. Este cunoscut că forţa centrifugă este direct proporţională masei autovehiculului, pătratului vitezei şi invers proporţională razei curbei de viraj. Prin urmare, pentru ca forţa centrifugă să se micşoreze, trebuie redusă viteza.

Neasigurarea de către conducător a intervalului lateral suficient, în cazul efectuării depăşirii, poate provoca atât antrenarea vehiculului depăşit în fâşia de depresiune formată de vehiculul ce depăşeşte, cât şi micşorarea culoarului de deplasare pentru vehiculele ce vin din sens opus. Intervalul lateral de siguranţă este în funcţie de direcţia şi viteza de deplasare a vehiculelor. În cazul în care vehiculele se deplasează în sensuri opuse şi cu viteză mare, acest interval trebuie să aibă valori maxime, precum şi, indiferent de direcţia de deplasare, atunci când se trece pe lângă biciclişti, ciclomotoare şi motocicletele fără ataş. Luând în considerare cele menţionate mai sus, se recomandă de a menţine un interval de 0,5 - 1,5 m.

În cazul în care, autoturismul ce iese de pe drumul rudimentar, nu opreşte pentru a vă ceda trecerea, Dvs., fără echivoc, trebuie să demonstraţi înţelepciune, să reduceţi viteza şi să renunţaţi la dreptul primordial la deplasare, întrucât, în caz contrar, poate avea loc impactul cu cele mai grave urmări. În situaţia din imagine, este evident că conducătorul autoturismului comite o eroare, astfel, doar prin comportamentul cumpătat al Dvs., poate fi evitat accidentul din traficul rutier.

Ca excepţie, în cazul în care în limitele vizibilităţii (100 - 150 m) nu sunt treceri pentru pietoni sau intersecţii, pietonii pot traversa drumul numai după ce s-au asigurat că nu se apropie nici un vehicul, efectuând trecerea pe traiectorie perpendiculară în raport cu marginea părții carosabile. În locurile în care vizibilitatea în ambele părţi este mai mică de 100 m traversarea părții carosabile este interzisă.

Pietonii trebuie să poarte îmbrăcăminte cu elemente fluorescent-reflectorizante pe timp de noapte sau în condiții de vizibilitate redusă doar în cazul deplasării pe partea carosabilă sau pe acostament.

Pietonului cu cărucior pentru marfă i se interzice să se deplaseze pe partea carosabilă a drumurilor cu circulaţie intensă, să se deplaseze pe drumurile neiluminate pe timp de noapte sau în condiţii de vizibilitate redusă, precum și să abandoneze căruciorul pe partea carosabilă.